Botezul creştin – semnificaţiile actului în Noul Testament	 Botezul este poate cel mai important sacrament al Bisericii, săvârşit de toate confesiunile creştine ca actul de intrare în comunitatea eclesială. Studiul de faţă arată că botezul creştin, practicat chiar în ziua de naştere a Bisericii, Ziua Cincizecimii, nu a apărut într-un vacuum, ci este produsul unui proces evolutiv al ritualurilor de curăţare din Vechiul Testament şi al altor forme de botez.	 Concluzia desprinsă din acest studiu este că, din punct de vedere soteriologic, botezul creştin este „baia regenerării” care marchează sfârşitul unui mod de viaţă păcătos şi începutul unei vieţi noi, dar nu reprezintă actul prin care Dumnezeu răspunde pocăinţei şi credinţei prin iertarea păcatelor sau regenerare. Din punct de vedere eclesiologic, botezul este actul prin care neofitul îşi mărturiseşte credinţa în Dumnezeu şi în Cristos şi este acceptat oficial ca membru în Biserica lui Cristos.	 Dorinţa noastră este ca acest studiu să stârnească un dialog constructiv cu diferite tradiţii în ce priveşte semnificaţia botezului, dialog prin care încercăm să construim „punţi peste apa care ne desparte”.